Vreau sa zbor, sa-mi depasesc limitele.De ce Dumnezeu nu ne-a inzestrat si pe noi cu aripi? De ce doar pasarile pot evada din acest” paradis” terestru? De ce forta gravitationala ne impiedica sa parasim acest univers citadin?Intrebari ambigue la care nu putem raspunde.Incercam sa gasim din rasputeri o explicatie, o persoana pe care sa dam vina, iar daca ne impiedicam de neputinta noastra inventam una.Simti cum talpile tale sunt lipide, ingropate in pamant.In zadar incerci sa le descoperi, in zadar implori libertate.Ai vrea sa plutesti dar te-ai nascut fara aripi.Ti-au fost secerate fara sa stii, fara sa vrei.Mai ai o posibilitate de asculta linistea, de a respira un aer pur, curat, de a te regasi in singuratate; o posibiliatate pe care nu ti-o poate lua nimeni.Poti zbura cu ajutorul mintii, fara sa tii cont de timp, fara sa existe un element perturbator care sa-ti impiedice zborul.Prin intermediul ei poti atinge norii, te poti juca cu fulgii.Traim intr-o societate in care, aparent, totul e posibil dar tot ce ajunge in mainile noastre capata un alt sens , se modifica.Avem posibilitatea de a ajunge de pe un continent pe altul folosind avionul, de pe o planeta pe alta cu ajutorul unei rachete.Cu un singur bilet poti zbura spre orice destinatie. Da. Poti zbura insa e un zbor artificial care te incanta pe moment, crezand ca poti sfida legile firii.Peisajul se schimba.Pe fereastra in loc de copaci vezi norii; insa tu , tot intr-o cutie esti inchis.Privirea ta e limitata, la fel si aerul.Daca esti claustrofob ai posibilitatea de ati indeplini visul. Poti zbura inainte celorlati, insa cu pretul vietii.Ai pune aceasta farsa a vietii pe seama norocului sau al ghinionulul?
